Citeste mai putin, gandeste mai mult sau cum sa te vindeci de infobezitate

Imaginează-ţi următorul scenariu: eşti în sala de aşteptare…auzi ticăitul enervant al ceasului de pe perete şi piciorul tau începe să tremure nervos lăsându-ţi la vedere nerăbdarea. Patru oameni aşteaptă lângă tine răsfoind unul o carte, altul o broşură, o doamnă citeşte simandicos o revistă al cărui titlu nu îl poţi descifra, iar tipul de lângă tine scroll-uieşte hipnotizat facebook-ul. În momentul acesta îţi doreşti să fi avut şi tu la tine ceva de răsfoit. Măcar de nu ţi s-ar fi descărcat telefonul tocmai acum…

Încerci să îţi eviţi gândurile căutând, prin teancul de reviste prea vechi care stau pe masă, ceva de citit. Nici nu ştiai că Paula Seling a participat la Eurovision…în 2010.

Dar până la urmă de ce te-ar interesa?

Îţi pare familiar scenariul?

Mie da.

Ni se întâmplă la metrou, în tramvai, când aşteptăm în staţie sau când călătorim cu trenul.

Avem impresia că dacă stăm în singurătatea gândurilor noastre ne pierdem timpul. Că ceea ce gândim noi e inutil pe lângă ceea ce putem citi sau ceea ce putem vedea…

Un studiu extrem de interesant, publicat anul trecut, a arătat că cei mai mulţi oameni nu se simt confortabili când sunt confruntaţi cu situaţia de a rămâne singuri cu gândurile lor.

E uneori şi o încercare de a ne ascunde de ceilalţi, de a evada din momentul prezent şi de a ne îngropa în informaţii care ne ţin creierul ocupat pentru a nu sesiza că bărbatul acela se uită insistent la noi sau că fata cu pălărie roşie ne-a aruncat o privire discretă.

Dar de ce simţim nevoia să ne îngropăm în informaţii?

Probabil că nu ai îndrăznit niciodată să îţi dai acest răspuns sau dacă te-ai gândit la el, probabil l-ai considerat o prostie:

Ne îndopăm cu informaţii din acelaşi motiv pentru care ne îndopăm cu mâncare: încercăm să fugim de emoţii, de noi, de ceea ce este relevant.

Priveşti cu scepticism acest răspuns?

Studiile recente au arătat faptul că informaţiile noi generează în creier aceleaşi reacţii pe care le generează mâncarea gustoasă. Yum!

Acum îmi explic de ce în librării mă simt ca un copil într-un magazin cu dulciuri :D

De asemenea, aceleaşi condiţii care ne determină să mâncăm compulsiv, independent de senzaţia de foame- spre exemplu stresul- şi să apelăm la dulciuri şi junk food, ne determină şi să ne îngropăm în informaţii (aparent) relevante- indiferent că vorbim de informaţii pe care le luăm de pe Facebook sau din seriale, sau că vorbim de informaţii pe care le luăm din cărţi. Atât ciocolata cu caramel, cât şi facebook-ul sau o „carte bună”, activează căile dopaminergice care ne oferă mult iubita plăcere.

Datorită deficitului de informaţii pe care înaintaşii noştri l-au trăit, părem a fi predispuşi la a ne îndopa cu informaţii în acelaşi mod în care preistoricii se îndopau cu grăsime de iac- pentru a stoca resurse necesare zilelor „negre”. Doar că noi, spre deosebire de înaintaşii noştri, avem acces nelimitat la informaţii.

Cum reuşim, deci să decidem care informaţii sunt junk şi care sunt…”organice”?

Cum reuşim să adoptăm o dietă informaţională sănătoasă?

Dacă înainte eram induşi în eroare de sărăcia sau chiar lipsa de informaţii, acum ne bulversează avalanşa informaţională. Într-o asemenea eră, se pare că cea mai importantă abilitate pe care ne-o putem forma este aceea de a selecta ce anume merită atenţia noastră şi ce nu, iar lucrurile se complică cu atât mai mult, cu cât societatea ne face să credem că, la fel cum există trend-uri în alimentaţie, la fel există trend-uri şi în educaţie, iar dacă vrei să fi „pe val”, trebuie să mănânci macarons raw-vegan, să bei vin roşu şi să citeşti literatură motivaţională. (a, şi să faci o poză, să o postezi pe instagram! Musai!)

În toată salata de cuvinte pe teme motivaţionale şi de dezvoltare, simt că se pierde esenţa adevăratei idei de dezvoltare personală- aceea de a decide tu ce este relevant pentru tine şi pentru dezvoltarea ta şi de a-ţi urma ritmul propriu în urmărirea acestui demers continuu de învăţare.

Vorbesc de acest domeniu pentru că intră în zona mea de interes personal şi profesional, însă acelaşi principiu îl putem vedea în orice domeniu am lua.

Într-o abundenţă de informaţii, cea mai mare problemă este contaminarea informaţiilor utile cu informaţii care nu sunt atât de corecte. Chestia asta are şi un nume- poluare informaţională.

E suficient ca o idee din textul pe care îl citeşti să fie incorectă pentru ca sistemul tău de convingeri să sufere o zdruncinătură.

Adaugă la asta toate zgâlţâielile pe care ţi le dau sutele de articole/cărţi pe care le citeşti într-o viaţă şi fă socoteala…

Unele îţi pot schimba viaţa în bine! Altele, te pot face să rătăceşti mulţi ani, legat la ochi, pe un drum care nu duce nicăieri.

Sunt n studii care arată că prea multă informaţie (nedigerată corespunzător, aş adăuga eu) impactează negativ capacitatea de a lua decizii.

Dacă luăm în calcul şi anxietatea informaţională pe care o generează distanţa dintre informaţia pe care o înţelegem şi cea pe care credem că ar trebui să o înţelegem…avem ingredientele perfecte pentru…eşec.

Ei bine, vrei să spui că cititul e de vină pentru eşecul meu? Da’ cum rămâne cu sloganuri precum „informaţia este putere” şi cu „you can never be overeducated” etc?

Să fim clari…eu nu pledez pentru ignoranţă! Îmi place să citesc şi informaţia mă entuziasmează mai mult decât mă poate entuziasma o sesiune de shopping, dar (!) am descoperit (pe pielea mea) că indoparea cu informaţii, fără a le mesteca suficient duce la infoindigestie şi la infobezitate care, crede-mă, nu arată cât eşti de open minded, dimpotrivă.

Lawrence Ferlinghetti are o idee drăguţă apropos de nevoia asta promovată de societate- aceea de a fi „open-minded”. El zice aşa:

If you’re too open-minded; your brains will fall out.

True!

Soluţia?

Citeşte mai puţin şi gândeşte mai mult.

Mai bine să citeşti o jumătate de oră pe zi, o carte pe lună sau o carte la două luni, dar să citeşti informaţii utile şi relevante pentru tine şi pentru creşterea ta, informaţii din domeniile tale de interes şi să le pui în practică imediat, decât să citeşti o carte pe săptămână sau o carte pe zi şi să nu aplici nimic.

Învaţă să gândeşti ceea ce citeşti şi mai ales, să aplici ceea ce ţi se pare relevant din ceea ce citeşti deoarece consumul pasiv de informaţii nu te va ajuta decât să le fluturi în nas celorlalţi impresionanta ta colecţie de cărţi şi să dezvolţi o spoială de cultură. Vei ştii de toate şi nimic.

Şi…nu cred că asta îţi doreşti.

Deci, ce ai de făcut?

  • Dezvoltă disciplină în consumul de informaţii (Dacă nu bagi în gură alimente de proastă calitate, de ce ai băga în creier informaţii de proastă calitate?)
  • Pe baza a ceea ce citeşti, fă liste de “to do”: 2-3 lucruri pe care le poţi aplica începând de astăzi şi fă-le!
  • Pune lucrurile pe hârtie! (când se confruntă cu multă informaţie, creierul încearcă în mod natural să o proceseze şi să creeze legături, aplicându-le în viaţa reală, dar când încerci să ţii totul în mintea ta, vei începe să te simţi anxios, confuz şi zăpăcit. Descarcă, însă informaţiile pe hârtie şi vei vedea că lucrurile încep să devină mult mai clare)
  • Decide ce e prioritar pentru tine  (citeşte mai întâi ceea ce e relevant pentru tine acum)
Conţinutul acestui material nu poate fi reprodus total, parţial sau într-o formă modificată fără permisiunea expresă a autorului. 
facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail
Opt In Image

Ti-a placut articolul?

Alatura-te comunitatii de tineri ca tine pentru a-ti primi sursa de inspiratie! Bonus, vei avea acces instant la materialul pe care il ofer abonatilor mei :)

3 thoughts on “Citeste mai putin, gandeste mai mult sau cum sa te vindeci de infobezitate

  1. Foarte bine punctat! Dar majoritatea tinerilor sunt dependenti de informatia junk! Eu nu vreau sa consum acestgen de informatie. Dar sunt silita sa o inghit! Altfel nu asi mai avea tangente sociale cu majoritatea persoanelor cu care interactionez. ” Cum nu stii ca adelina pestritu s-a intalnit cu x, sau ca monica gabor sau ca bianca dragusanu sau ca la maruta clejeanii isi spala rufele, sau etc…? Nu. Nu stiu. Dar am citit pe un blog scris de o tanara niste lucruri interesante legate de dezvoltarea personala.” Vei primi o super privire si un raspuns de genu:ok, ma cam grabesc tre sa inceapa mireasa pentru mama mea.”
    Prea multa informatie ” junk ” in supermarket”

    • Mia,

      Te inteleg perfect şi ştiu că e dificil de gestionat această alienare pe care o induce consumul de informaţii de calitate. Într-adevăr, aşa cum spui tu, informaţiile junk sunt baza “small talk”-urilor pe care le avem cu majoritatea oamenilor, dar eu am învăţat să mă îndepărtez de oamenii cu care simt că nu pot să port o discuţie utilă. Îţi asumi nişte riscuri, clar. Poţi părea înfumurată şi oamenii mici se pot simţi profund deranjaţi de faptul că tu nu îi consideri interesanţi, dar asta nu e problema ta! Eu chiar cred că ne putem alege prietenii. Şi… mai câştigată ieşi având doi oameni lângă tine, dar lângă care poţi să creşti, decât 10 oameni care îţi umplu singurătatea dar care te fac să te simţi ca un gunoi în care se aruncă perlele clejeanilor sau ale cui or fi :D

  2. Am auzit de la Steve Jobs un citat foarte bun: ”A ști să spui NU e la fel de important ca a spune DA”. Zilele trecute auzeam că de fapt e mai important să spui NU din cauza atâtor oferte. În orice caz, eu cred că fiecare om trebuie să învețe să aleagă ceea ce îi e cu trebuință. Eu spre exemplu vizionez multe video-uri TEDx. Îmi încep ziua cu video-uri de dezvoltare personală, învățând evident ce mă interesează. Am de ales dintre sute de videouri. Dau scroll și aleg ce îmi sună bine. Partea nasoală e atunci când ridici ziduri din cauza anxietății provocate de volumele de informații. Eu zic că dacă toți oamenii ar citi chiar și o carte pe zi, dar din domeniul lor de activitate, ceva ce să îi ajute pentru că ei au ales să citească nu pentru că au fost seduși, am progresa mult mai repede! Îmi place blogul tău. Am impresia că suntem pe o frecvență apropiată. Foarte bun articolul și felul în care ai formulat informația! Te felicit, Cristina!

Leave a Reply to Mia O Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>